Dietele care presupun un consum redus de carbohidrați nu sunt o noutate, acestea au fost promovate intens și au căpătat amploare pentru că rezultatele se văd mult mai rapid spre deosebire de dietele clasice hipocalorice, dar cu o distribuție echilibrată a macronutrienților.

Principiul dietei ketogenice este stimularea formării de ketone din grăsimea depozitată în țesutul adipos. Aceasta este o măsură de „criză” a organismului. Majoritatea celulelor din organismul uman preferă glucoza ca sursă de energie, glucoza pe care o iau din sânge în cazul unei diete cu un conținut normal de carbohidrați (~50% din totalul energetic, respectiv 250 g de carbohidrați/zi pentru o dietă de 2000 kcal). În cazul dietei keto, consumul de carbohidrați se situează între 20 și 50 g de carbohidrați pe zi, mult sub necesarul organismului. În primele zile ale dietei keto, organismul apelează la glicogenul din depozite (ficat și mușchi) pentru a produce glucoza, dar în momentul în care depozitele de glicogen sunt epuizate, corpul începe să producă ketone [22] folosind acizii grași circulanți și grăsimea din țesutul adipos.

Din evidențele științifice care există până în prezent, se pare ca dieta keto este mai eficientă decât una clasica hipocalorică. Scăderea în greutate, alături de scăderi ale colesterolului, tensiunii arteriale și glicemiei sunt mult mai rapide. Pe termen lung, se pare că efectele dietei keto nu sunt semnificativ diferite față de cele ale unei diete echilibrate cu un aport caloric scăzut. Sunt puține studii care au analizat efectele acestei diete pe un termen mai îndelungat, mai mult de un an. Astfel de studii sunt dificile, deoarece majoritatea oamenilor apelează la aceste diete doar pe o perioadă limitată, de cele mai mult ori cu obiectivul de a slăbi.

Dieta keto este folosită cu succes în tratamentul epilepsiei care nu răspunde bine la tratamentul medicamentos [23]. Se vorbește și de posibilele beneficii ale acestei diete în tratamentul diabetului zaharat, dar încă nu există recomandări clare și riscul de hipoglicemie este mare.

Dieta keto are și multe efecte adverse, de aceea nu este recomandat să se urmeze pe perioade îndelungate, mai ales că evidențele științifice ale acesteia pe perioade mai mari de un an nu există.

În primul rând, această dieta nu este pentru toată lumea și trebuie consultat medicul înainte de a o urma. Sunt multe patologii care nu se împacă bine cu o dietă bogată în grăsimi (boli ale ficatului, dislipidemii, boli de rinichi, cardiovasculare etc.). Chiar și pentru adulții sănătoși este indicat să-și facă un set de analize înainte de a începe dieta care să fie monitorizate frecvent pe parcursul dietei. Nu există o recomandare 100% clară a proporției macronutrienților în dieta keto, de aceea trebuie făcut recomandări personalizate la recomandarea unui nutriționist.

În primele zile sau săptămâni pot apărea următoarele simptome: amețeli, stare de greață, constipație cronică, foame, dureri de cap, irascibilitate, scădere capacității de concentrare. Sunt persoane care declară că se simt mai bine și sunt mai energice urmând dieta keto, dar acesta poate fi și un efect placebo sau doar efectele benefice ale scăderii în greutate. Fericirea produsă de o scădere rapidă în greutate poate contrabalansa efectele negative.

Tipul de grăsimi consumat în această dieta este important. De obicei se consumă mai multe grăsimi animale (carne grasă, bacon, brânzeturi) pentru că sunt mai ușor de consumat față de uleiuri și grăsimile vegetale. Un consum mare de grăsimi animale saturate poate avea efecte negative pe termen lung, ducând la dislipidemii. Pe termen scurt se poate constata o reducere a colesterolului, dar pe termen lung, un consum mare de grăsimi saturate poate crește LDL-colesterolul.

Articol preluat de pe Revista Galenus.