Proteinele sunt macronutrienți importanți pentru organismul uman. Avem nevoie de proteine pentru a crește și a ne dezvolta. Proteinele intră în structura tuturor țesuturilor și organelor noastre. Cu toate acestea, organismul nu are nevoie de cantități mari de proteine, nici măcar sportivii.

Avem nevoie de mai multe proteine în copilărie și adolescență pentru a ajuta organismul să crească. Bebelușii au nevoie de 1.4-1.6g de proteine per kg greutate corporală, copii peste 1 an de ~1g/kg greutate corporală, necesarul scăzând la 0.8 g/kg greutate corporală la vârsta adultă. Necesarul de proteine crește doar în anumite circumstanțe, sportivii beneficiind de un aport mai mare de 1g/kg greutate corporală în funcție de sportul practicat. De asemenea, cei care sunt subnutriți sau suferă un stres fizic major (diferite boli, arsuri etc.) au un necesar proteic mai mare pentru a-i ajuta în recuperare.

În ultimii ani, proteinele au căpătat o mare notorietate. Cred că totul a pornit de la dietele hiperproteice sau dietele keto care promovau intens consumul de proteine și grăsimi în detrimentul carbohidraților. Alimentele bogate în proteine conferă o senzație mai mare de sațietate. În plus, aproape toată lumea iubește alimentele bogate în proteine, mai ales cele de origine animală: carne, lactate, ouă etc. O dietă bogată în aceste alimente va fi ușor de acceptat, crescându-i șansele de reușită. Dar organismul are nevoie doar de 0.8g/kg corp pe zi, echivalent cu 56 g pentru o persoană de 70 g. 100 g de carne de porc au aproximativ 20 g de proteine, 2 ouă au ~10 g, iar un iaurt grecesc de 150 g are undeva la 12 g de proteine. Consumând doar aceste 3 alimente într-o zi aportul de proteine este de ~42 de grame. Puțină lume consumă doar 100 g de carne, deci o friptură de 250 g furnizează deja aproape tot necesarul zilnic de proteine. Avem acces și consumăm mai multe proteine decât a consumat specia noastră vreodată până acum.

De unde, deci, această „manie” a proteinelor? Marketingul a avut un cuvânt important de spus în promovarea dietelor hiperproteice și a alimentelor care conțin proteine. Toate acuzațiile care li s-au adus carbohidraților și grăsimilor, ele fiind considerate responsabile de pandemia de obezitate din prezent, au facut ca proteinele să rămână „cu fața curată”. Pe lângă faptul că se promovează un consum mai mare de proteine, se pare că orice aliment care conține proteine e automat mai sănătos. Pe lângă alimentele care conțin în mod natural proteine, acum găsim pe piață batoane de cereale cu proteine, ciocolata cu proteine, cafeaua cu proteine. Mai mult de atât, shake-urile proteice nu mai sunt consumate doar de sportivi (nici aceștia nu au mare nevoie de ele), dar sunt consumate și aproape de orice persoană care pune piciorul într-o sală de fitness sau este mai activa. Un consum de proteine mai mare nu ne ajută să ne dezvoltăm masa musculară, important este echilibrul în alimentație, un antrenament eficient și refacerea adecvată. Somnul suficient poate ajuta mai mult la refacerea și hipertrofia musculară decât un supliment de proteine.

Nu avem nevoie de acest extra de proteine în alimentația noastră. Putem să renunțăm de tot la carne și ne-ar fi suficiente proteinele din lactate, ouă și pește. Chiar și veganii pot reuși să-și acopere aportul de proteine prin combinarea corecta a unor alimente, spre exemplu: cereale cu leguminoase.

Consumul excesiv de proteine și metabolizarea lor rezultă în acizi și uree. Ketoacizii pot fi transformați în ficat în glicogen, iar ureea se elimină prin urină. Acest exces de ketoacizi și uree îngreunează activitatea ficatului și rinichilor. La persoanele care suferă de boli de ficat și rinichi se recomandă o supraveghere a consumului de proteine. Consumul mare de carne roșie și mezeluri sau produse procesate din carne roșie, s-a dovedit a fi cancerigen, conform Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului.