Exista mai multe criterii dupa care se clasifica lipidele, dar eu o sa fac referire in continuare la cel mai important pentru sanatatea noastra si anume gradul de nesaturare al AG din componenta lipidelor.

1. Lipidele saturate sunt constituite in cea mai mare parte din AG saturati. AG saturati au toti carbonii ocupati cu numarul maxim de atomi de hidrogen. Se gasesc in stare solida la temperatura camerei si sunt reprezentate de grasimile animale( grasimea din lapte, untul, seul, grasimea din carne), dar si de unele grasimi vegetale, cum sunt cea de cocos si de palmier. Prin urmare nu toate grasimile de origine vegetala sunt bune. Grasimile saturate sunt cele care ne fac rau, cresc colesterolul total si fractiunea de LDL- colesterol( colesterolul ”rau”).

2. Lipidele nesaturate sunt constituite in cea mai mare parte din AG nesaturati. AG nesaturati prezinta duble legaturi intre atomii de carbon, prin urmare nu contin numarul maxim de atomi de H pe care i-ar putea accepta atomii de C. Datorita structurii lor, lipidele care ii contin sunt lichide la temperatura camerei. Lipidele nesaturate prezinta la randul lor 2 grupe: lipide mononesaturate( MUFA) si lipidele polinesaturate( PUFA). Cele mononesaturate au o singura legatura dubla in catena de atomi de C, iar cele polinesaturate au 2 sau mai multe legaturi duble. Cu cat un AG prezinta mai multe legaturi duble, cu atat creste gradul sau de nesaturare. Lipidele nesaturate le putem gasi in uleiul de masline, de rapita, de migdale, iar cu cele polinesaturate ne intalnim cand consumam ulei de floarea-soarelui, de porumb, de soia, de germeni de grau. Grasimile care contin lipide nesaturate ( MUFA sau/si PUFA) sunt instabile la temperatura, lumina si oxigen, prin urmare se pot degrada, altera si oxida mult mai usor decat cele saturate. Acest inconvenient il putem depasi printr-o pastrare si folosire corecta. Lipidele nesaturate sunt lipidele ”bune” de care corpul nostru are nevoie, au efecte inverse lipidelor saturate, scazand colesterolul total, LDL- colesterolul si crescand nivelele de HDL- colesterol. Printre aceste lipide nesaturate se gasesc si AG esentiali (AGE), pe care corpul nostru nu-i poate sintetiza, dar de care are mare nevoie pentru o functionare normala. Ar trebui sa insistam si asupra acizilor grasi polinesaturati, deoarece exista mai multe tipuri. Cu totii am auzit de omega-3(ω-3) si omega-6(ω-6). Acestia sunt, de fapt, acizi grasi polinesaturati care difera prin pozitia dublei legaturi in lantul de atomi de C. Bineinteles, diferind pozitia dublei legaturi, difera si anumite proprietati ale acestora. Va surprinde sa aflati ca exista si ω-9, ei da, uite ca exista, dar nu sunt asa importanti pentru sanatatea noastra si se afla in multe grasimi pe care le consumam in mod obisnuit, fara sa existe vreo problema de carenta specifica.

3. Lipidele hidrogenate ar fi a 3-a categorie, dar care nu se gasesc in mod normal in natura. Se obtin pornind de la lipidele de origine vegetala( cele lichide – uleiuri), care sunt supuse unui proces de hidrogenare, prin care se transforma din starea lichida in solida. Cel mai bun exemplu este margarina. Pe langa faptul ca se transforma lipidele nesaturate in lipide saturate in cursul acestui proces chimic, lipidele hidrogenate astfel obtinute au o structura schimbata (acizi grasi trans) si nu mai pot fi metabolizate in mod normal de catre organism, prin urmare au efecte chiar mai devastatoare decat lipidele saturate. Pe langa margarina, care este produsul reprezentativ pentru lipidele hidrogenate, acestea se gasesc ascunse in majoritate produselor de patiserie, cofetarie, fast-food, junk-food etc.