Balonarea are multe cauze, de multe ori nu ascunde probleme de sanatate, ci apare mai ales pe baza de stres, sedentarism, diete dezechilibrate. Balonarea este si un simptom adesea intalnit in patologia digestiva (sindromul intestinului iritabil, boala Crohn, patologia biliara, intolerante si alergii alimentare: intoleranta la gluten, lactoza, fructoza, etc.).
Cel mai adeasea, simptomele se amelioreaza prin limitarea sau excluderea din alimentatie a alimentelor bogate in FODMAP.
FODMAP sunt carbohidrați fermentabili care produc gaz și distensie abdominală. FODMAP cuprind: oligozaharide fermentabile (fructo-oligozaharinde și galacto-oligozaharide), dizaharide (lactoza), monozaharide (fructoza) și polioli (sorbitol, manitol, maltitol, xylitol).
Acești carbohidrați pot ajunge în colon nedigerați și neabsorbiți, unde atrag apa, cresc volumul intraluminal prin capacitatea osmotică crescută și fermentează producând gaz și balonare. Toate aceste procese la nivelul colonului duc la apariția simptomelor la pacienții cu intestin iritabil. Alimentele bogate în FODMAP pot produce oarecare disconfort intestinal și la persoanele sănătoase, dar la pacienții cu intestin iritabil, aceaste efecte sunt mult mai puternice.
Dintre intervențiile dietetice recomandate în sindromul intestinului iritabil, dietele reduse în FODMAP s-au dovedit a fi cele mai eficiente, în completarea recomandărilor de bază, menționate mai înainte. Cu toate acestea, pacienții trebuie informați de efectele adverse care pot apărea în unele cazuri dacă se urmează diete reduse în FODMAP care exclud o mare varietate de alimente, fără a oferi variante de înlocuire tolerate de pacient.
Dietele reduse în FODMAP pot duce în timp la deficiențe de fibre, calciu, dar și de alte vitamine și minerale. Scăderea în greutate poate fi observată. Scăderea în greutate se observă adesea la pacienții cu intestin iritabil pentru că aceștia tind să limiteze aportul de alimente, sar peste mese, exclud multe alimente „după ureche” (chiar dacă nu au testat toleranța la acestea). Reduceri mari în masa corporală pot agrava boala prin faptul că impun un stres suplimentar asupra organismului, afectează sistemul imunitar și agravează constipația (mese rare, volum redus).
Un efect advers de luat în cosiderare sunt modificările în flora intestinală care pot apărea o dată cu excluderea totală a oligozaharidelor. Eliminarea fructanilor și galacto-oligozaharidelor pentru 3-4 săptămâni poate reduce bifidobacteriile. Acest aspect se va supraveghea atent pentru că disbioza este considerată unul dintre posibilii factori cauzatori ai sindromului de intestin iritabil. Accentuarea disbiozei prin dietele foarte restrictive low-FODMAP (termenul folosit în engleză) poate agrava boala în loc să o amelioreze.
Dietele low-FODMAP sunt recomandate pacienților diagnosticați cu sindrom de intestin iritabil predominant cu diaree sau mixt. Dieta poate fi benefică și pentru pacienții cu constipație și flatulență frecventă.
Se pot folosi două metode de aplicare a acestor diete:
- excluderea totală și reintroducerea treptată;
- excluderea parțială;
Pentru oricare dintre cele două metode s-ar opta, perioada de excludere totală/parțială va dura între 4 și 6 săptămâni sau până la remisia simptomelor. După remisia simptomelor sau ameliorarea semnificativă a acestora, se va începe introducerea treptată a alimentelor cu un conținut mai mare de FOPMAP. După fiecare aliment introdus, timp de 3 zile se vor verifica simptomele. Obiectivul este ca în final să se obțină un control bun al simptomelor cu o dietă cât mai puțin restrictivă.
După ce s-au idetificat alimentele care nu sunt deloc tolerate, se va prescrie dieta finală care va exclude aceste alimente, încercând să se găsească înlocuitori acolo unde este posibil.
În timpul dietelor de excludere, se va monitoriza aportul de fibre, calciu, fier, zinc, acid folic și vitamina D.
Alimente cu un conținut mare de FODMAP pentru care se va verifica toleranța în vederea excluderii, limitării sau includerii în dietă sunt menționate în tabelul de mai jos.
Tipul de FODMAP | Alimente cu conținut mare de FODMAP |
Fructo-oligozaharide | Legume: vinete, anghinare, broccoli, varză, varză de Bruxelles, ceapă, usturoi, ciocoare, sparanghel, praz, sfeclă; Cereale: grâu și secară în cantități mari (pâine, paste, cous-cous, biscuiți, etc.); Fructe: pepene roșu; |
Galacto-oligozaharide | Leguminoase: fasole, linte, năut; |
Fructoza | Fructe: mere, banane foarte coapte, mango, pere, pepene roșu, sucuri de fructe, fructe uscate sau confiate; Îndulcitori: fructoza, sirop de porumb bogat în fructoză; Miere |
Lactoza | Lapte, iaurt, brânzeturi proaspete, înghețata; Cremă de zahăr ars, creme pe bază de lapte sau iaurt; Preparate care conțin lactate, lapte praf; |
Polioli | Fructe: avocado, caise, cireșe, prune, mere, piersici, nectarine, pere, pepene roșu; Legume: conopidă, ciuperci, porumb dulce, ardei verde Îndulcitori: sorbitol, manitol, xylitol; Gumă de mestecat; Băuturi carbogazoase fără zahăr sau cu zahăr redus; |
La prima vedere această dietă poate părea foarte restrictivă, tocmai de aceea nu trebuie menținută pentru perioade lungi de timp. Diferențele interindividuale vor fi luate în considerare pentru personalizarea dietelor low-FODMAP. În acest fel, de la o dietă din care se exclud toate alimentele de mai sus se va ajunge la o dietă care să excludă doar alimentele care declanșează simptome la pacientul respectiv.
Alimentele pe care majoritatea persoanelor le acuză de declanșare a simptomelor sunt:
- Mere, portocale și suc de grapefruit;
- Broccoli, varză, conopidă;
- Fasole;
- Nuci și alte oleaginoase (migdale, caju, arahide, etc.);
- Cafeină, ciocolată;
- Gumă de mestecat;
- Băuturi carbogazoase cu îndulcitori și/sau cafeină;
- Produse lactate;
- Grâu și secară în cantități mari;
- Margarină;
- Alimente grase și/sau prăjite;
Cititi mai multe aici: